Despre impulsivitate si ati demoni

Fișier_000.jpeg

Ce senzatie…atunci cand lasi acea explozie de impulsuri sa te cuprinda. Libertate, poate chiar adrenalina. Un moment trait intens poate egala o viata traita chibzuit? Merita riscul? Care este limita? Ce inseamna prea mult? Aceste intrebari sunt prezente in egala masura cu dorinta de a-mi depasi limitele, de a cunoaste si de a experimenta.

De-a lungul timpului, am incercat sa gasesc un echilibru. Nu am reusit.

Ce mi-a ramas de facut? Sa redefinesc cuvandtul „echilibru”. Asta am facut. Nu era o cale gresita sau corecta. Era calea care a fost potrivita pentru mine atunci.

Echilibrul meu in gaseam in extreme. As indrazni a spune abuzuri. Intens era cuvantul pe care il preferam. Imi doream sa simt. Am simtit.

Cand am inceput sa renunt la tendinta de a-mi stapanii impulsurile, am constientizat ca aceasta atitudinea va atrage dupa sine parerile negative ale celor care erau spectatori.

Eram constienta de critici si prejudecati.

Am pus in balanta, cautand echilibrul…iar… L-am gasit de data aceasta. Nu ma afectau parerile. Nu ajungeau la mine. Eram constienta ca persoanele pe care le aveam atunci in jur, peste un an or something like this nu vor mai fi.

Domnule Eminescu, imi amintesc un vers acum ” ce e val, ca valul trece”.

Ce e val, ca valul trece. Si a trecut. Au trecut. Ei au plecat, dar au ramas aminirile, experientele, locurile vazute, lucruile invatate…

Azi pot sa imi raspund la acele intrebari. Un moment trait intens egaleaza o viata traita chibzuit. Asa ca imi voi compune viata din momente. Merita riscul in masura in care riscul ma ajuta sa dau o noua aroma amintirii. Ma limite acolo unde mi-as dori sa opresc timpul. Da, am gasit momente pe care le-as fi pastrat pentru totdeanuna, dar am relizat asta imediat dupa ce au trecut. Fermecator. Ce bine ca au trecut!

Cu toate acestea, inca nu stiu ce inseamna prea mult…

Cred ca prea mult pentru mine at fi fost sa pastrez in viata mea oamenii neptriviti.

Cred ca prea mult at fi fost sa permit oricui sa ajunga la mine.

Cred ca ar fi fost prea mult daca nu imi asumam…

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s